Archives

now browsing by author

 

PLAGUE INC.

Am terminat tura de muncă și mă simțeam un pic obosită. Așa că, m-am ridicat de pe scaunul de la birou și m-am intins un pic în pat. Plictisită, îmi iau telefonul de pe noptiera de lângă mine și încep să pierd timpul pe net , cautând și citind diferite știri. După cum prea bine știți, reclamele ne invadează, chiar dacă suntem în carantină. Însă, astăzi mi-a atras atenția o reclamă cu jocul Plague Inc. Probabil ați auzit de el. Colegul meu de bancă din liceu se juca, acum aproximativ cinci ani, însă nicioadată, nu am avut curiozitatea să îmi descarc jocul.Nu îmi plăcea conceptul lui. Mi se părea previzibil și chiar, sinistru. De ce aș vrea să joc ceva care să omoare populația lumii? N-aveam de unde să știu, că peste câțiva ani, jocul va devine chiar realitate. Mă rog, încerc să fac haz de necaz, pentru că altfel după toata criza asta generată de coronavirus, toată populația lumii va lua cu asalt cabinetele pline cu cărți ale psihologiilor.


Ce este așa ciudat cu acest joc?

Ei bine, ironia sorții face ca scenariul acestuia codat acum opt ani de zile să devină o realitate înspăimântătoare în anul 2020. James Vaughan, creatorul acestui joc Plague Inc. scrie pe site-ul oficial Ndemic Creations că nu și-ar fi imaginat vreodată ca jocul lui, va fi jucat de atâția oameni în timpul izolării acestora din cauza pandemiei globale.

În fine, lăsăm depresiile la o parte și vorbim despre joc.
Partea interesantă și update-ul adus acestui joc este că în curând,o să  putem crea și antidotul.

Pentru cine nu știe, Plague Inc. este un joc pe telefon, în care îți creezi propriul virus, ca mai apoi să îl răspândești în toata lumea. Jocul se termină în momentul în care ultimul om de pe pământ moare. GAME OVER.

Nu știu dacă asta este tot mâna destinului , însă în noul mod de joc, după cum bine ați ghicit, putem fi în tabara celor care se luptă cu virusul ucigaș, luptând și luând tot felul de decizii guvernamentale , dar și medicale , pentru a estompa și pentru a descoperi antidotul pentru întreaga omenire. Să sperăm doar că, acest feature să apară cât mai de curand. Nu de alta, dar văd că programatorii jocului sunt foarte, foarte dubioși. Știți la ce mă refer, nu?

Mi-am descărcat și m-am jucat pentru prima data acest joc.
Tu l-ai încercat deja?

Share on facebook
Facebook
Share on whatsapp
WhatsApp
Share on telegram
Telegram

IZOLARE LA 24 DE ANI

25 martie. Nici nu simt că este ziua mea. Am primit telefoane, sute de mesaje, dar nu simt. Cred că am vreo defecțiune psihologică determinată de tot haosul creat de acest virus chinezesc, cum îl numește Trump.

Nu credeam că îmi voi sărbători vreodată ziua de naștere în pijamale mele roz cu Nutella, urmărind desene animate. Acum ceva timp, mă gândeam la o petrecere restrânsă cu persoanele cele mai dragi mie, cu muzică veche și mișto, cu prajituri și gustări cu multe calorii, dar asta acum o lună. Ei bine, planul s-a dovedit a fi imposibil de realizat, pentru că suntem în 2020, și după cum ne-am obișnuit în orice moment poate apărea ceva nou.

Este miercuri și lucrez de acasă. Savurez un Danette cu ciocolată, în timp ce verific niște date ale unui client. Încerc să rămân concetrată,dar toate cele o mie de gânduri le simt alergând în tot capul meu, Mă gandesc la vremurile astea, la ce va urma, la oamenii rămași fără serviciu, la frica și teama oamenilor. Este primul eveniment national tragic pe care îl trăiesc, simt îngrijorare. Nicioadată nu m-am dat vreo curajoasă (asta doar în jocurile video) , insă în realitate, sunt un fel de păpădie.

’’ Armata va fi scoasă pe străzi (..) ’’, anunță Mediafax  pe pagina lor, după ce a treia ordonanță militară a întrat în vigoare. Așa îmi voi aminti ziua de astăzi : armata, carantina, pijamale, izolare. Patru cuvinte care exprimă noul nostru mod de a trăi.

Partea bună? Am făcut Tiramisu, am câteva sticle cu vin bun și mi-am găsit un tub maaare cu spumant de baie. 24 de ani nu-mi doresc decât sănatate, nu ciocolate, nu vacanțe, nu lucruri. Viața o să mă pună mereu la încercare, la fel și pe tine, insă este foarte important ca mintea să ne rămâne puternică și sănătoasă.

Mi-am propus să să zâmbesc mai mult, să citesc mai mult, să mă bucur mai mult, să las prejudecățile la o parte, dar NICI-O-DA-TĂ să nu renunț la visurile mele. Avem prea puțin timp pentru a-l risipi cu oamenii negativiști, cu gânduri rele și lacrimi. Îmi doresc să am puterea de a-mi înfrânge într-o bună zi toate temerile și să îmi mențin curată, lumea mea roz.

Am o intrebare : unde să îmi petrec ziua de naștere pe canapea în sufragerie sau în dormitor în pat? Voi ce ați alege în locul meu?

UPDATE. ORA 14:05. Cioc-cioc! Deschid ușa și îl văd ..era chiar el, curierul cu o cutie verde în mână. Yeeey! Îmi aranjez bretonul, îi mulțumesc domnului care stătea destul de departe de mine ( să nu uităm cel puțin 1 m distanță între noi) și închid ușa. Mi-am dat seama că nu puteam întra în casă cu cutia, să o rup , așa nerăbdătoare cum fac deobicei, ci trebuie să îmi iau anumite măsuri de precauție. Caut o pereche de mănuși, dau cu dezinfectant pe cutie și îmi scot mult așteptatele cărți. O să vă povestesc mai multe despre seria DUNE în alt articol, după ce le citesc, insă un lucru este sigur : m-a captivat. Iar ție, elefant.ro, îți mulțumesc că mi-ai adus un zâmbeeet ca de copil pe buze. 🙂

 

Vă îmbrățisez pentru fiecare gând bun transmis și nu uitați #statiacasa. 

Share on facebook
Facebook
Share on whatsapp
WhatsApp
Share on email
Email

#stămacasă&ADOBE

 

 

Nici nu mai știu a câta zi în carantină este, de fapt eu nici nu prea am stat în izolare, pentru că …serviciu , dar e prima sămbătă în care nu ies și a trebuit să fac ceva, pe lângă curățenie.
Săptămâna trecută trebuia să încep cursurile pentru grafică publicitară, nivel avansat, dar date fiind împrejurările cu virusul acesta, s-au amânat. FUCK YOU, CORONA! Sau mai bine zis 肏你妈 ,學名 !

Mi-am deschis calculatorul și am zis că trebuie neapărat să mai exersez în Adobe Photoshop și IIIustrator. N-am mai stat pe gânduri și mi-am deschis AI, am căutat o poză cu mine ( nu,nu sunt narcisistă) și am început să mă joc puțin în interfața programul, mai bine zis să mă reobișnuiesc cu toate tool-urile și pagina de lucru, numit workspace.

WORKSPAKE ILLUSTRATOR

Cum de am vrut să fac cursurile acestea? Păi, odată cu dezvoltarea blog-ului meu vesel, mi-am dat seama că ar trebui să știu mult mai multe lucruri, înafară de a scrie un articol sau de a filma ceva. Întotdeauna am vrut să învăț mai multe, dar cred că nu aveam pe cineva lângă mine care să mă susțină în orice. Așă că, anul trecut în noiembrie, eu și Andrei, ne-am înscris la PixelLab pentru cursurile de photoshop. O echipă tânără, profi, super prietenoasă , iar cel mai important lucru este că au o pisică pe nume PIXIE. M-am îndrăgostit irevocabil de ea!!! Fără glumă, am învățat foarte multe lucruri pe care nici nu le bănuiam despre grafică și acesta este doar începutul.

Mi-a fost greu la început, plângeam la teme, mă enervam, îmi ziceam mereu ’’ Îmi bag picioarele. Nu mă mai duc la niciun curs și gata!!! ” Cu toate văicărele și transpirațiile mele, am reușit și am finalizat primul modul de grafică. Yeeeeeeeeeeeey!!!

Acum mă așteaptă un nou drum plini de vectori, tool-uri și pixeli, dar sunt sigură că o voi face și p-asta. Apropo, am început și proiectarea în autoCAD, dacă n-ai văzut nicioadată cum arată, aruncă un ochi aici https://www.youtube.com/watch?v=LPN0p-NHRUs&t=132s

Cu alte cuvinte, vreau să vă arăt ce am desenat azi în ILLUSTRATOR .Menționez că, eu și desenul suntem paraleli, ca să înțelegeți mai bine ce vreau să spun , este ca și cum ai pune un rus să vorbească germană. Din fericire, în AI nu prea ai nevoie de foarte mult talent artistic, pentru că avem o gramadă de instrumente, numite tool-uri și efecte pentru a ne ajuta în crearea oricărui design pe care ni-l dorim.

LOGO BEAUTY SALON

Pe scurt, Adobe Photoshop este folosit pentru editarea și îmbunătățirea imaginilor, iar IIIustrator este un software foarte util care ajută utilizatorii să creeze imagini vectoriale, adică logo-uri, desene, benzi desenate etc.

Ce este o imagine vectorială? Ei bine, avantajul acestui tip de imagini este că ele pot fi scalate iar calitatea se păstrează. Pe cealaltă parte, avem imaginea raster formată din pixeli, care atunci când este aceasta este mărită, calitatea imaginii poate fi distrusă. De aceea, toate logo-urile se realizează în AI , ca acestea să fie aplicate cu ușurință pe bannere și mesh-urile publicitare, pixuri, căni și altele.

CLIPPING MASK IN PHOTOSHOP

WORKSPACE PHOTOSHOP

Neapărat vreau să vă arăt ce am făcut astăzi. Sunt tare mândră de mine!

 

  

Dacă ești grafician și ai vreun sfat sau vrei să mă cerți, nu ezita să o faci printr-un comentariu 🙂

COVID la domiciliu

 

 

După ce am dat iama în cămara mamei, pe care apropo nu am mai vazut-o atât de plină de la Revelion, și mi-am luat pe furiș un baton Snickers, două portocale, niște nuci și o apă, am simțit că sunt pregătită și m-am așezat la calculator pentru a învăța programarea, ceva simplu HTML.   Mi-am spus să profit de perioada asta și să devin un fel de zeiță a IT-ului, măcar la mine în Berceni.

E a cincea zi în care nu am ieșit și deja am omorât toate familiile de paianjeni din casă, am citit etichetele de pe produsele de păr pe care le aveam de ceva timp, am citit DUNE care are doar 800 de pagini, am aranjat baxurile de hărtie în fucție de numărul straturilor și aproape că era să pun etichete la produsele de pe rafturile din debara. Știți voi , kitul obișnuit de salvare :

– 10 kg de faina

– 10 l de ulei

– 10 kg de mălăi

– 30 pachețele de drojdie

Ah, era să uit de fetele sexy : Mona, Ana, Linda, Vasilica…astea sunt deja de lux, eu nu mi-am putut permite extravaganța de a avea o sticlă de spirt în casă. Nu îmi fac griji de ele, le-am văzut undeva pe OLX, așteptau să fie date cu 25 de lei bucata. Am zis să mai aștept, poate prind vreo reducere de Black Friday.

M-am dus să iau păine azi și am ajuns prin Mall, nu știu cum, ba chiar mi-am luat și căte ceva de la NYX , iar nu știu cum , în fine, mergeam așa pe stradă…eu, cu ciripitul păsărelelor, frunzele care se foiau prin copaci și…străzile goale. Bucureștiul este chiar frumos! 

Bine că suntem învățați de câțiva ani să trăim online, că altfel…ne omora virusul înainte să ne contamineze. De fapt, izolarea nu e așa de rea, doar dacă ai laptop și trebuie să lucrezi 8 ore pe zi. 

Oricum ar fi , știu că nu e de glumă. O să îmi iau prin surprindere biblioteca și toate cărțile clasice de colecți de la Dumas la ,, Suge-o, Ramona’’, mi-am făcut deja  abonament și pe HBO GO, nu doar pe Netflix, mi-am făcut cont pe Google Classroom pentru cursuri și aștept să îmi încep noua mea viață de..survivor. Sper să primesc mail și de la eMAG că produsul aflat în wishlist este din nou pe stoc. Da, exact. Un gel antibacterian.

Nu vă faceți grijă în privința kilogramelor în plus, oricum nu vă vede nimeni în casă. Recomand seara câteva exerciții de stretching după conservele de pe ultimul raft din dulap. Eu așa procedez. Fac mișcare, chiar dacă mi-am pus pe insta #stamlocului. Cum anume?  Păi , pentru început scot scaunul, mă urc pe el, mă întind din toate părțille, apuc conserva, îmi șterg sudoarea de pe frunte, mă uit la etichetă,cobor, mă spăl pe mâini timp de 30 de secunde și mănânc. Asta înseamnă să știi să trăiești în condiții grele!

Sănătate și nu uitați #stamlocului !! 😷

O să revin și cu alte gânduri din izolare, pentru moment sunt bine, n-am nevoie de psiholog, poate doar de niște măști, dar astea sunt vise de primăvară.

Valentine’s Day

 

 

Cum aș descrie luna februarie din fiecare an ? Păi să vedem : inimioare, cadouri, ciocolată, declarații siropoase pe Facebook, ursuleți, inele și cine la un restaurant mai scump din oraș ( neapărat cu check-in).

În fine, nu mă înțelegeți greșit, iubesc să văd oameni fericiți și îndrăgostiți ( pe bune ), iubesc să văd cupluri de tineri sau bătrâni pe o bancă în Cișmigiu, dar URĂSC reclama asta violentă a singurei zile de iubire din an : 14 februarie. De ce trebuie să așteptăm până în februarie pentru a dărui o floare? De ce trebuie să aștepăm ziua asta pentru a duce persoana iubită undeva drăguț? Cred că știu de ce. Să nu cumva ca ea să se simtă mai puțin importantă și mai puțin iubită decât colega de birou care a primit un set împachetat frumos de la Sephora. ( îmi cer scuze de reclamă).

Am avut curiozitatea de a da un search pe Google despre acest Valentine’s Day, mai nou devenind un fel de sărbătoare obligatorie și apăsătoare  pentru ei, bărbații, căci  „ noi suntem fete și doar trebuie primim cadouri”( vorba unei fete drăguțe, brunetă și tânără din lift).

Revenind la Sfăntul Valentin din Roma, acesta oficializa în secret căsătoriile soldaților cărora le era înterzis acest lucru. Pentru fapta sa, acesta a fost trimis la închisioare.

Înainte să apară acest Cupidon latin, exista Lupercalia, sărbătoare celebrată în Roma Antică între 13-15 februarie. Se zvonea că aceasta ajută la fertilitate și la purificare, dar implica și anumite ritualuri păgâne cum ar fi : sacrificarea unei caprei si biciuirea femeilor care își doreau să aibă copii.

Ok, să zicem că înțeleg legătura cu capra, (deși mi se pare absurdă abordarea strămoșilor noștri de a sacrifica mereu bietele animale pentru purificarea, binele, spălarea păcatelor lor ș.a.m.d), dar biciul?! Da, se spune că iubirea trebuie să o simți. Mai țineți bine când eram mai mic și mereu când un băiat și o fată se tachinau, spuneam că se plac?  Cred că așa se întâmplă și la adulți.

Te iubesc! Dă-mi cu polonicul în cap ca să simt și eu fiorii dragostei.

Ciudată sărbătoare. Mulți vor spune că sunt vreo frustrată, hateră sau ceva de genul acesta , sau invidioasă că prietenul meu nu mi-a lăsat vreun gift cu o șampanie și o poezie copiată de pe poezii.ro pe Wall ( că tot veni vorba, sper să citești asta Andrei), dar noi nu așteptăm nici măcar zilele noastre de naștere pentru a face o surpriză ( ciudați , mai ales el ).

Am scris acest articol pentru că mă dezgustă și mă enevează să văd atâta ciocolată peste tot și eu să nu am voie să mănânc, pentru că sunt la dietă.

V-am păcalit , însă doar pe jumătate. Mă enervează să vad că lumea minte și înșeală , dar pe 14 februarie se întămplă ceva. Pământul nu se mai învârte, Fuego nu mai împodobește bradul, iar Dan Negru prezintă Revelionul pe Protv. Brusc apare…DRAGOSTEA…ce cuvânt frumos, și mai apare și familia.

Închei subiectul, pentru că devin mai răutacioasă și nu îmi place.

Iubirea nu are nevoie de vreo zi specială sau de un loc anume pentru a-i spune cuiva TE IUBESC. Nu ai nevoie de săpunuri de baie în formă de inimoară cu aromă de mere culese din Thailanda, de tocuri cui sau altele. E nevoie de două persoane, iubire și sinceritate.

Culorile şi cărţile

 

 

Cartea cu copertă albastră de financiar, Codul Penal care este roşu sau un manual de obligaţii civile de culoare verde? Cu ce culoare m-aş asorta mai bine astăzi?

Să vă explic. Regula de bază atunci când te apuci de învăţat este să îţi asortezi ţinuta cu cărţile pe care urmează să le studiezi. Niciodată, dar nicioadată, o rochie cu buline nu merge cu o carte plină cu dungi şi tăieturi. Universul acesta fashion-ştiinţific va complota împotriva voastră şi nu veţi promova. Eu am respectat şi roata culorilor creată de Newton în anul 1666 şi se pare că a dat roade. Am promovat cu success! ( Se poate observa şi certitudinea pe care am arătat-o folosind anul marii descoperiri).

După UNESCO, care se ocupă cu nişte treburi d-astea educaţioale pe plan internaţional, culoarea potriviă pentru dezvoltare este ALBASTRU. Şi ăştia chiar au nimerit bine culoarea. Am cercetat şi eu puţin zona, doar mă ştiţi, şi într-adevar albastru reprezintă implicare şi înflorire intelectuală. Apropo, v-am spus că noua mea culoarea preferată pe lângă drăguţul meu ROZ, este albastru?

Codul meu Penal este invelit frumos într-o copertă strălucitoare şi roşie. Interesant este faptul că , am descoperit prin mari şi epuizante mijloace, adică cu mai multe click-uri pe Google ,că roşul înseamnă poftă de viaţă, dar de la atâta poftă de a trăi într-un mod intens, oamenii pot deveni agresivi şi impulsivi. Ok, deci acum se subînţele de ce culoarea asta se regăseşte pe Codul Penal. Aoleo! Am mai descoperit alte două cărţi de penal. Ok, Ok! AM ÎNŢELES! Fără alte întrebări.

La această minunată materie, eu una aş purta un galben intens de lămâie. M-am gândit la soarele . El este galben şi strălucitor, iar asta poate ar încălzi cu spiritul legii penale şi nota mea.

Data trecuta am combinat o ţinută marinărească cu influenţe boeme ca de pe plajă cu cartea de administrativ şi nu prea a mers bine.
O altă data, fustă din denim şi cămaşă cu imprimeuri mândre în formă de pisici. Proastă alegere am facut că am ales ca fix în ziua aia să iau cartea de DIP, în traducere Drept Internaţional Public, care are linii albastre şi câteva forme geometrice pe copertă. Ce credeţi că am reţinut ceva? Probabil doar partea când prietena mea îmi tot dâdea de zor mesaje pe Whatsapp că nu ştie cu ce ruj să se dea pentru întâlnirea cu părinţii iubitului. După ore în şir de stat cu burta pe carte şi teleofonul în mână, am încheiat conversaţia cu multe emoticoane d-alea siropoase.

De atunci, am învăţat să analizez cu mare atenţie ce culori să îmbrac. Am decis, că eu, fiind un om roz şi iubitor de toate nuanţele ale acestei culori, să râmân în zona asta safe, mai ales când lumea dreptului îţi poate da bătăi de cap.

Nu am să las universul să mă facă pe la spate, ci să îl pâcăles,eu, zimbindu-I în nas, şi  purtând propria lui culoare, pe care între timp am furat-o şi am făcut-o a mea.

Art. 227 Furtul
(1) Luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fara consimtamantul acestuia, in scopul de a si-l insusi pe nedrept, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
(2) Fapta constituie furt si daca bunul apartine in intregime sau in parte faptuitorului, dar in momentul savarsirii acel bun se gasea in posesia sau detentia legitima a altei persoane .
….

NUUU! NUUU!! Nu i-am furat-o, ci doar am împrumutat-o puţintel, cât să fiu eu fericită.

Sindrom necunoscut

 

 

Noiembrie. Frig.Vânt puternic.Black Friday.Card gol.Păr ciufulit.

Cam astea ar fi cuvintele pe care le-aş folosi dacă aş fi nevoită să păşesc într-un cabinet mare, ordonat şi cu multe cărţi al vreunui psiholog, sau cum îmi place mie să le zic , doctori de suflet. Cred că sunt bolnavă şi fuck! Mi-e foarte greu să o recunosc, d-apoi să mai povestesc şi despre ea.

Ok, ok. Sunt sigură că vă întrebaţi ce se întâmplă cu sufletul ăsta supărat şi neliniştit al meu. Păi ca să nu pălăvrăgesc prea mult despre suferinţa sau prostia mea ( aş putea să o numesc şi aşa ),tot timpul simt nevoia să cumpăr, nu contează ce : pixuri cu pene mov, şosete cu reni cu luminiţe LED, cărţi, decoraţiuni, haine, haine, haine, parfumuri, pantofi, haine, haine sau orice altceva care costă.

Aţi avut vreodată sentimentul acela de singurătate? Nu, nu mă refer la voi, ci la cardul vostru… Imaginaţi-vă : EL acolo în locşorul strâmt al portofelului, singurel, rece, neatins… Ceea ce încerc să spun este că…ei bine, nici eu nu ştiu, însă simt că trebuie să îl scot zilnic de acolo şi mai simt că am nevoie de o grămadă de chestii. Noi doi avem o relaţie specială : eu, că am hăinuţele alea roz drăguţe şi el că face cunoştinţă cu atâtea şi atâtea POS-uri. Recunosc , m-am pricopsit cu Raiffy, cardul meu fosforescent cam bagabont.

Câteodată, şi asta se întâmplă de cele mai multe ori înaintea zilei de salariu, e cam trist, abătut ,morocănos, şi cam falit. Ooops! Mereu îî spun : Asta este viaţa de card! Azi eşti folosit, mâine nu!Azi ai bani, mâine nu! Viaţă de card, ce să mai ..


Cât despre Black Friday..eh, eu nu aştept ziua asta  cu aşa mare entuziasm, mai ales ca BF la noi este ca iarna în Africa, adică nu există. Dar, întămplător fiind prin AFI ( pur şi simplu, eram prin zonă ca orice cetăţean) am dat de nişte mega-oferte, aşa de late BF. Ce magazine? Unele de haine,altele de alte haine …Noi , sexul feminin, cumpărăm DOAR REDUCERI, nu-i aşa fetelor?

Acum că scriu despre cumpărături, chestii, trestii, mă gândesc că am nevoie de un FOEHN nou, ală vechiul s-a învechit, generaţie mai veche 2018. O să dau un search pe eMAG, dar nu ştiu cum fac eu că de multe ori ajung pe epantofi.ro.

Fug să caut nu ştiu ce, dar caut..

V-am puuuuuuupat 😊