v

now browsing by category

foloseste layout vertical

 

Magie si zambete

Este foarte greu sau chiar imposibil să poţi începe să explici magia. Îţi trebuie o imaginaţie dincolo de toţi norii de pe cer şi un suflet mare,colorat. În cazul meu, cred ca v-aţi prins , ce culoare are sufletul. Nu cred că poţi scrie despre magie, cine ar citi cu siguranţă ar comenta ceva de genul : ‘’Ce aberaţii!’’, iar eu nu îmi doresc ca cineva să îmi distrugă farmecul acestor clipe. Magia o simţi, la fel se întâmplă şi cu fericirea. Ţi-e greu să răspunzi la întrebarea ‘‘ Pe tine ce te face fericit?‘‘, în schimb poţi simti întens acest sentiment. Ne este greu să folosim cuvintele când noi suntem făcuţi din nemărginite emoţii şi trări.

Magia vine la pachet cu multe steluţe cu sclipici ,zâmbete şi o pereche de mănuşi , iar toate acestea fără instrucţiuni de folosire. De ce mănuşi? Pai eu din experienţă vă pot spune ,că dacă foloseşti sclipici fără mănuşi, ajungi să îţi dai şi în ochi, iar după aceea..mi-e teamă, ca viaţa ta va lua o altă întorsătură. Uitaţi-vă la mine, aţi vrea să ajungeţi aşa visători, boemi şi aerieni? Eu ador asta, dar voi..v-aţi putea obişnui cu o viaţă trăită pe moment? Prin urmare, pentru protecţia voastră, vă recomand mănuşi. Se ia câte o stea, un vis, o dorinţă şi începeţi operaţiunea: SCLIPICIREA. La mine a durat ceva, pentru că tot timpul eram nemultumiţă de culoare şi de intensitatea strălucirii. Îmi doream o magie extraordinară, nemaivăzută. Dar, mi-am dat seamă că …magia exista indiferent cât roz sau alb aş fi pus eu. Am ratat ceva timp, magia mea , pentru că eram ocupată..cu alegerea nuanţelor. Aşa că învăţaţi de la mine! Nu pierdeţi timpul cu lucruri neîmportante, trăiţi magia zi de zi aşa cum se arată ea. Cât de des puteţi, deschideţi larg ochii şi turnaţi din tubul cu praf magic peste…orice vă face pe voi fericiţi.

Cât despre zâmbete..Ştiaţi că ele pot fi auzite, ci nu doar văzute? Asta se poate întâmpla, doar prin intemediul magiei. Pai altfel cum?! Eu mă declar norocoasă pentru că am reuşit să aud vibraţiile lor. Zâmbetele se aud ca o bucurie ţinută captivă într-un clopot de sticlă. Au intensitatea unei copilării târzii. Zâmbetul se aude ca o fericire mică şi sinceră. Din păcate, l-am auzit şi ca pe un dor..un dor format din note muzicale triste acompaniate de o tonalitate joasă. Fără instrucţiuni în dotare, n-am ştiu cum să reacţionez. M-a curprins tristeţea , iar cu răbdare şi îmbrăţişări calde, zâmbetul trist a început să sune uşor, uşor a .. înseninare.

 Test de imaginaţie

Cum se aud zâmbetele? Eu am descoperit că zâmbetele se pot auzi ca :

  • nişte nori pufoşi atunci când se ciocnesc între ei
  • bucuria unui copil atunci când primeşte o jucărie nouă
  • picăturile de ploaie pe pielea noastră uscată
  • răsărit ce încălzeşte cu blândeţe valurile…vieţii
  • o iubire ce înfloreşte în sufletele îndrăgostiţilor
  • o aşteptare care pare o veşnicie
  • un pian căruia îî lipseşte pasiunea artistului

Acestea au fost cele mai simple exemple. Sper că nu v-am încurcat prea mult. Pentru mine, zâmbetul reprezintă mult mai mult decât poziţia buzelor într-un plan simpatic , dar uneori fals. Zâmbetul se simte, indiferent de persoană, anotimp sau stare , iar acesta devine unul sec dacă nu adăugăm peste el puţin praf magic, sinceritate şi..ruj roz.

Voi când aţi ascultat ultima dată cu atenţie un zâmbet?

Review P20 PRO

Bunaaa! Sper că sunteți bine și că zâmbiți, des, mult și cât mai roooz. Astăzi vă scriu un pic despre telefoane, vazute de mine prin lentile roz si nontehnice.. Eu, știți voi, trăiesc într-o lume a mea, super simpatică, aș spune eu sau alții. În fine, haideți sa trecem la chestii mult mai serioase. Haha, cum sună!!

În vacanță de vară am avut ocazia să testez și să mă joc cu un Huawei p20 Pro. Eu pe atunci aveam un iPhone 7,cum altfel decât ROZ. Eram îndrăgostită de el și făcea partea din vestimentația mea,ca un accesoriu. Acum, să trecem la prima mea întâlnire cu p20 Pro. La început, recunosc, ca m-a speriat, deoarece este mai mare decat palma mea, dar am fost plăcut surprinsă, să observ că se simte super finuț și nu este deloc greu. Încă de la început, mi-a făcut cu ochiul culoarea lui cameleonică, un degrade de la bleu la mov. Culoarea cred că mi se potrivește: exact starea mea, așa cum trec eu de la o nuanță de roz la alta.

La ecran am remarcat și îmi place foarte mult decupajul – bretonul, sau cum vreti voi să îi spuneți.. Mi se pare o chestie nouă și interesantă, pentru mine cel puțin. Ecranul mare este un plus – poți citi articole și tot felul de documente mult mai ușor. Evident dezavantajul este că, într – un buzunar normal nu prea încape.

Și să nu uit, fetelor: în caz de nevoie, putem folosi spatele telefonului pe post de oglindă. Pam Pam! Avem nevoie doar de ruj, P20 nu a venit cu un ruj implementat în el, poate la anul.

Bateria este wow! Atât pot spune. Sunt una din acele persoane care chiar folosește telefonul destul de intens. Pentru jocuri, poze, Facebook, documente, chiar îl solicit intens, dar rezistă eroic. Bateria ține în condițiile astea o zi. Se încarcă totuși rapid, datorită modului de încărcare rapidă. Așa îmi apare pe telefon, când folosesc încărcătorul lui! Deci, dacă am zis vreo prostie, e vina telefonului, ci nu a mea.

Ceea ce iubesc cu adevărat la p20 pro sunt pozele. Telefonul are AI, adica inteligență artificială, din ce am înțeles eu. Când fotografiezi diferite obiecte, peisaje sau lucruri, acesta detectează ce este, spre exemplu :apus, răsărit, aritifcii, flori, pisica etc, și ajustează imaginea automat.. Are 3 camere parcă, nu? Sa fim serioși, ca fată cum să nu iubești un asemenea telefon. Noi de ce avem nevoie? De baterie full non stop și o cameră super bună. Asta găsim la acest telefon.

Trebuie sa fiu sinceră și să recunosc că are probleme cu identificarea culorii verzii, în sensul că amplifică inutil, nuanțele de verde.

M-am gândit că fiind dual sim poate să funcționeze mai lent. Spre surprinderea mea, n-am avut pană acum NICIO PROBLEMĂ în privința asta, deși poate foloseam telefonul chiar și în split mode.

Iar despre memorie… Am deja vreo 3000 poze în el, și încă am 129 GB liberi, deci spațiu mai mult pentru poze și filmulețe. YEEEEY!!

Nu am crezut ca voi renunța atât de ușor la iPhone ul meu, însă p20 Pro m-a făcut să îmi trădez confidentul meu mic și roz ( da, vorbeam despre telefonul vechi). Este un telefon super deștept, super fain și chiar își merită bănuții.

Eu îl recomand și știți că eu scriu si vorbesc numai despre lucruri bune, deci aveți încredere în zâmbitoarea voastră rozalie.

Sper că aţi înțeles ce am vrut să spun și până data viitoare, zâmbiți, zâmbiți, zambiți.

PS. Spre deosebire de telefon,zambetul este gratuit!

Puuuuuuuuupici.

CODE NAME: DEEA KILLER

Bunaaa zâmbăreţii mei!!! Astăzi (adică ieri înainte de a ne cutremura..brr..-later edit) mă simt 2 in 1 ‘CA CAFEAUA’ : luptătoare si zâmbitoare. Pentru că d-aia! Pentru că pot! Că e ofertă de weekend! Sâc! 🙂 Dar mai bine să vâ povestesc despre seara mea de sâmbătă.

Am trecut si pe la cinema, unde ne-am delectat cu ”HUNTER KILLER” . Un film, ce părea genul ala, știți voi, cu mult sânge si ‘pac-pac’, dar na, e sâmbătă și treacă de la mine, merg și niște împușcături . Nu-i tocmai filmul romantic la care visam, însă până la final a reușit să mă impresioneze, să mă acapareze și să mă transpună în poveste. Pe tot parcursul a celor două ore de film, am fost trup și suflet alături de echipajul de pe vas. Războiul imaginar s-a purtat între taberele clasice (da, ati ghicit deja) : americanii și rușii. Nu m -am putut abține să nu țin cu americanii, pentru că da, sunt niște simpatici și salvatori ai omenirii și băieții buni (ca in toate celelalte filme) și bonus nu îmi place nici limba rusă.. Ok, okk, iar Gerard Butler e drăguț în uniformă ..mmm..

Devotament. Loialitate. Curaj

Iata trei „elemente” ale vieții pe care acest film mi le-a înfățișat în diferite ipostaze. M-a făcut să mă emoționez, m-a făcut să înțeleg cât de mult înseamnă pentru unii și un singur minut, m-a ancorat în submarinul acela și mi-a lăsat tot rozul pe uscat.

Mă gândeam că mi-ar fi plăcut să lucrez în armată. Îmi place uniforma(deși, aș mai fi schimbat una alta la ea), șepcile alea, care îți ascund orice frică din privire ( eu n-aș avea ce să ascund, poate doar prea marele meu curaj) și ghizodanele acelea super ultra dotate. Oare ce or conține?! Am văzut lanterne, măști de oxigen, muniție, bandaje.. Dar, oare asta-i tot? Adică, am avea nevoie de toate astea? Eu cred că aș mai fi adăugat :

  • Placă de păr
  • Trusă de cosmetice
  • Haine de schimb
  • Pantofi
  • Oglindă
  • Parfum
  • Dischete demachiante/demachiant
  • Pila pentru unghii

Mi se par așa de bază. Dacă o sa trebuiască sa merg într-o misiune super secretă și am nevoie de tocuri cui? Dacă, dacă, dacă? De la atâta alergat, cățărat și salvat oameni, sigur o să transpir,deci va trebuie să mă schimb. Asta, imediat după un duș bun sau o baie într-un lac ceva, de preferabil fără crocodili, pești piranha sau șerpi.

Cred că m-aș fi potrivit în serviciile secrete, să folosesc tot felul de programe și tehnologii de ascundere, camuflare și detectare. Să fiu la fel de discretă precum un cameleon lângă pradă ( sau vânător). I-aș asigura pe amiral și pe căpitan, că râsul meu ar deveni silențios și că m-aș impune precum un aisberg : rece și de neclintit( cu o inimă mare și caldă pentru toată lumeaaaaa).

O secvență foarte mișto și care mi-a demonstrat că filosofia mea de viață este sănătoasă este atunci când căpitanul Glass ( căpitan al navei americane) a trebuit să ia o decizie de viață şi de moarte. S-a uitat pătrunzător și plin de încredere în ochii așa , zisului inamic și a luat în mod tacit o decizie. Deznodământul este unul fericit, adică a supraviețui toată lumea. Rusul întreabă : ” De unde ai știut că se va întâmpla asta?” Butler în rolul lui Glass îi răspunde : ” N-am știut, dar am sperat.” M-am simțit pentru câteva minute în rolul Căpitanul Glass la cârma propriei mele vieți. Nu știu ce și cum sau ce va fi, însă SPER la bine. M-am simțit mândră și eu, am zâmbit și mi-am spus în mintea mea ” Bravo băieți, bravo Andreea și bravo scenaristului

Revenind la viaţa noastră reală, este cel mai bun film din 2018 pe care l-am văzut, și le-am văzut cam pe toate până acum. La filmul acesta, am avut parte de acțiune și strategii din plin, suspans la maxim și actori cu replici foarte mișto, care într-o oarecare măsură, îți dau de gândit asupra anumitor valori morale și situații din viață.

Biletul merită tot bănuții. Vi-l recomand cu drag și aștept părerile voastre mai jos, în secțiunea comentarii. Dacă vreți sa aruncați un ochi la trailer-ul filmului, il gasiti in bara din dreapta ,mai sus sau puteți face click aici.

Eu o sa rămân tot la roz și zile senine, fără arme și torpile.

Puuuupici