CODE NAME: DEEA KILLER

Bunaaa zâmbăreţii mei!!! Astăzi (adică ieri înainte de a ne cutremura..brr..-later edit) mă simt 2 in 1 ‘CA CAFEAUA’ : luptătoare si zâmbitoare. Pentru că d-aia! Pentru că pot! Că e ofertă de weekend! Sâc! 🙂 Dar mai bine să vâ povestesc despre seara mea de sâmbătă.

Am trecut si pe la cinema, unde ne-am delectat cu ”HUNTER KILLER” . Un film, ce părea genul ala, știți voi, cu mult sânge si ‘pac-pac’, dar na, e sâmbătă și treacă de la mine, merg și niște împușcături . Nu-i tocmai filmul romantic la care visam, însă până la final a reușit să mă impresioneze, să mă acapareze și să mă transpună în poveste. Pe tot parcursul a celor două ore de film, am fost trup și suflet alături de echipajul de pe vas. Războiul imaginar s-a purtat între taberele clasice (da, ati ghicit deja) : americanii și rușii. Nu m -am putut abține să nu țin cu americanii, pentru că da, sunt niște simpatici și salvatori ai omenirii și băieții buni (ca in toate celelalte filme) și bonus nu îmi place nici limba rusă.. Ok, okk, iar Gerard Butler e drăguț în uniformă ..mmm..

Devotament. Loialitate. Curaj

Iata trei „elemente” ale vieții pe care acest film mi le-a înfățișat în diferite ipostaze. M-a făcut să mă emoționez, m-a făcut să înțeleg cât de mult înseamnă pentru unii și un singur minut, m-a ancorat în submarinul acela și mi-a lăsat tot rozul pe uscat.

Mă gândeam că mi-ar fi plăcut să lucrez în armată. Îmi place uniforma(deși, aș mai fi schimbat una alta la ea), șepcile alea, care îți ascund orice frică din privire ( eu n-aș avea ce să ascund, poate doar prea marele meu curaj) și ghizodanele acelea super ultra dotate. Oare ce or conține?! Am văzut lanterne, măști de oxigen, muniție, bandaje.. Dar, oare asta-i tot? Adică, am avea nevoie de toate astea? Eu cred că aș mai fi adăugat :

  • Placă de păr
  • Trusă de cosmetice
  • Haine de schimb
  • Pantofi
  • Oglindă
  • Parfum
  • Dischete demachiante/demachiant
  • Pila pentru unghii

Mi se par așa de bază. Dacă o sa trebuiască sa merg într-o misiune super secretă și am nevoie de tocuri cui? Dacă, dacă, dacă? De la atâta alergat, cățărat și salvat oameni, sigur o să transpir,deci va trebuie să mă schimb. Asta, imediat după un duș bun sau o baie într-un lac ceva, de preferabil fără crocodili, pești piranha sau șerpi.

Cred că m-aș fi potrivit în serviciile secrete, să folosesc tot felul de programe și tehnologii de ascundere, camuflare și detectare. Să fiu la fel de discretă precum un cameleon lângă pradă ( sau vânător). I-aș asigura pe amiral și pe căpitan, că râsul meu ar deveni silențios și că m-aș impune precum un aisberg : rece și de neclintit( cu o inimă mare și caldă pentru toată lumeaaaaa).

O secvență foarte mișto și care mi-a demonstrat că filosofia mea de viață este sănătoasă este atunci când căpitanul Glass ( căpitan al navei americane) a trebuit să ia o decizie de viață şi de moarte. S-a uitat pătrunzător și plin de încredere în ochii așa , zisului inamic și a luat în mod tacit o decizie. Deznodământul este unul fericit, adică a supraviețui toată lumea. Rusul întreabă : ” De unde ai știut că se va întâmpla asta?” Butler în rolul lui Glass îi răspunde : ” N-am știut, dar am sperat.” M-am simțit pentru câteva minute în rolul Căpitanul Glass la cârma propriei mele vieți. Nu știu ce și cum sau ce va fi, însă SPER la bine. M-am simțit mândră și eu, am zâmbit și mi-am spus în mintea mea ” Bravo băieți, bravo Andreea și bravo scenaristului

Revenind la viaţa noastră reală, este cel mai bun film din 2018 pe care l-am văzut, și le-am văzut cam pe toate până acum. La filmul acesta, am avut parte de acțiune și strategii din plin, suspans la maxim și actori cu replici foarte mișto, care într-o oarecare măsură, îți dau de gândit asupra anumitor valori morale și situații din viață.

Biletul merită tot bănuții. Vi-l recomand cu drag și aștept părerile voastre mai jos, în secțiunea comentarii. Dacă vreți sa aruncați un ochi la trailer-ul filmului, il gasiti in bara din dreapta ,mai sus sau puteți face click aici.

Eu o sa rămân tot la roz și zile senine, fără arme și torpile.

Puuuupici

S-ar putea sa iti mai placa si alte articole :

Eu, Andreea

Buuuna! Sunt Andreea, lumea îmi mai spune : zăpăcita, neatenta sau copil nebun. În fine, ideea e că mă cheamă Andreea, am 22 de ani şi trăiesc, muncesc şi iubesc în sectorul 4 , asta ca să folosesc şi eu sloganul Primăriei sectorului. Sunt studentă în anul 2 la Drept.

Citeste articolul

Fericirea este…ROZ!

    Dacă tot îmi place rozul atât de mult, m-am gândit să scriu un pic despre..evident ROZ. Da, nimic special despre asta : rozul este o culoare ce reiese din combinarea culorilor alb şi roşu. Pentru mine albul reprezintă inocenţa şi liniştea pe când roşul naşte pasiuni, gânduri şi

Citeste articolul

PLAGUE INC.

Am terminat tura de muncă și mă simțeam un pic obosită. Așa că, m-am ridicat de pe scaunul de la birou și m-am intins un pic în pat. Plictisită, îmi iau telefonul de pe noptiera de lângă mine și încep să pierd timpul pe net , cautând și citind diferite

Citeste articolul
Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on whatsapp
WhatsApp
Share on email
Email
Share on print
Print