IZOLARE LA 24 DE ANI

Hai să ne împrietenim! 

25 martie. Nici nu simt că este ziua mea. Am primit telefoane, sute de mesaje, dar nu simt. Cred că am vreo defecțiune psihologică determinată de tot haosul creat de acest virus chinezesc, cum îl numește Trump.

Nu credeam că îmi voi sărbători vreodată ziua de naștere în pijamale mele roz cu Nutella, urmărind desene animate. Acum ceva timp, mă gândeam la o petrecere restrânsă cu persoanele cele mai dragi mie, cu muzică veche și mișto, cu prajituri și gustări cu multe calorii, dar asta acum o lună. Ei bine, planul s-a dovedit a fi imposibil de realizat, pentru că suntem în 2020, și după cum ne-am obișnuit în orice moment poate apărea ceva nou.

Este miercuri și lucrez de acasă. Savurez un Danette cu ciocolată, în timp ce verific niște date ale unui client. Încerc să rămân concetrată,dar toate cele o mie de gânduri le simt alergând în tot capul meu, Mă gandesc la vremurile astea, la ce va urma, la oamenii rămași fără serviciu, la frica și teama oamenilor. Este primul eveniment national tragic pe care îl trăiesc, simt îngrijorare. Nicioadată nu m-am dat vreo curajoasă (asta doar în jocurile video) , insă în realitate, sunt un fel de păpădie.

’’ Armata va fi scoasă pe străzi (..) ’’, anunță Mediafax  pe pagina lor, după ce a treia ordonanță militară a întrat în vigoare. Așa îmi voi aminti ziua de astăzi : armata, carantina, pijamale, izolare. Patru cuvinte care exprimă noul nostru mod de a trăi.

Partea bună? Am făcut Tiramisu, am câteva sticle cu vin bun și mi-am găsit un tub maaare cu spumant de baie. 24 de ani nu-mi doresc decât sănatate, nu ciocolate, nu vacanțe, nu lucruri. Viața o să mă pună mereu la încercare, la fel și pe tine, insă este foarte important ca mintea să ne rămâne puternică și sănătoasă.

Mi-am propus să să zâmbesc mai mult, să citesc mai mult, să mă bucur mai mult, să las prejudecățile la o parte, dar NICI-O-DA-TĂ să nu renunț la visurile mele. Avem prea puțin timp pentru a-l risipi cu oamenii negativiști, cu gânduri rele și lacrimi. Îmi doresc să am puterea de a-mi înfrânge într-o bună zi toate temerile și să îmi mențin curată, lumea mea roz.

Am o intrebare : unde să îmi petrec ziua de naștere pe canapea în sufragerie sau în dormitor în pat? Voi ce ați alege în locul meu?

UPDATE. ORA 14:05. Cioc-cioc! Deschid ușa și îl văd ..era chiar el, curierul cu o cutie verde în mână. Yeeey! Îmi aranjez bretonul, îi mulțumesc domnului care stătea destul de departe de mine ( să nu uităm cel puțin 1 m distanță între noi) și închid ușa. Mi-am dat seama că nu puteam întra în casă cu cutia, să o rup , așa nerăbdătoare cum fac deobicei, ci trebuie să îmi iau anumite măsuri de precauție. Caut o pereche de mănuși, dau cu dezinfectant pe cutie și îmi scot mult așteptatele cărți. O să vă povestesc mai multe despre seria DUNE în alt articol, după ce le citesc, insă un lucru este sigur : m-a captivat. Iar ție, elefant.ro, îți mulțumesc că mi-ai adus un zâmbeeet ca de copil pe buze. 🙂

 

Vă îmbrățisez pentru fiecare gând bun transmis și nu uitați #statiacasa. 

Share on facebook
Facebook
Share on whatsapp
WhatsApp
Share on email
Email

Back to pink

    Azi în drum spre casă, în autobuz, mi-a apărut în playlist-ul de la YouTube o melodie africană cu un vibe agresiv de pozitiv. Am zâmbit, am închis ochii și mă simțeam bine. Mă simțeam fericită cu mine, cu tot ce am și tot ce trăiesc. Am început să

Read More »

Culorile şi cărţile

    Cartea cu copertă albastră de financiar, Codul Penal care este roşu sau un manual de obligaţii civile de culoare verde? Cu ce culoare m-aş asorta mai bine astăzi? Să vă explic. Regula de bază atunci când te apuci de învăţat este să îţi asortezi ţinuta cu cărţile pe

Read More »

Arhitectul

      Te simțeam în toate privirile rătăcite,Și precum un arhitect,Îmi desenam un viitor printre șuvițele tale blonde. Ce umbre..Ce culori.. N-am știut că trăiesc în pandemia asta a vieții ,Și orb și surd din martie,Te-am șlefuit neatent pe piedestal, ca mai apoi tu să începi să exiști. Ce

Read More »

Frig

    Frig.Roșu.Blondă.Plouă mărunt.Negru.Frig.Nimic nu seamănă cu trecutul.Am fumat prea mult.Ochii își amitesc acel căprui turbat.Nici seara nu mai vine.Nici tocuri nu mai port.De-aș mai avea două suspine în inimă să ți le șoptesc, ți-aș lustrui privirea, glasul, tot ce mi-a lipsit.Mi-e sortit să trăiesc printre dorințe.Nimic nu seamănă cu

Read More »

Litere

      Surprinde-mi privirea dimineața, Prin aburii târzii din cana mare de cafea, Iar mai apoi, Mângâie-mi tâmpla de pe tine, căci nici eu Nu mai știu ce vreau.   Mi-ai acaparat în fiecare noapte – trupul, visul și viața. Nu știu cum să fac față acestui crivăț, ce-l

Read More »